Sofia Vicoveanca, 81 de ani de viață, 63 de carieră în muzica populară

La o zi după ce a împlinit 81 de ani, doamna cântecului popular romanesc, Sofia Vicoveanca, își povestește “La cină” o parte importantă din viața lungă, fabuloasă.

“Primeam pe zi atâta ciocolată, o bucățică; fugeam în porumbiște și stăteam ore în șir cu limba pe ea, să nu se termine”.

Copilăria i-a fost marcată de lipsuri și de lacrimile mamei sale, când a fost nevoită, la mai puțin de 3 ani, să-și părăsească satul natal, Toporăuți, (aflat astăzi în Ucraina) și să se refugieze în Bucovina, la Vicov, după ce tatăl a căzut prizonier la ruși. Când și-a revăzut tatăl și ce episod încărcat de emoție a fost atunci, vedeți în materialul video.

“Tatăl meu a fost plecat în război, a rămas prizonier la ruși… Toți acești copii, care se refugiază, vor fi marcați toată viața. Asta nu se uită; nici nu știam dacă tătăl meu trăiește și când am venit de la școală, am găsit un militar în casă. Hai la tata, mi-a zis. Eu, fiindcă nu știam nimic despre el, m-am uitat la mama. Și mama a zis: da, e tata, du-te la el, că e tata. Așa a fost întâlnirea cu tatăl meu.”

Adolescența a însemnat muncă la câmp, dar a fost scăldată în credință în Dumnezeu. Apoi, cariera muzicală începută acum 63 de ani și unicul fiu i-au conturat viața într-un fel neașteptat.

“Când a venit pruncul meu pe lume, în 1971, mi-a coborât glasul cu o terță, iar o terță în muzică înseamnă foarte mult. Eram tânără și m-am trezit cu glas de bătrână, de babă.”

Câte șiraguri de mărgele are acasă, ce podoabe există în muzeul de la Vicol, de ce și-a schimbat numele din Fusa în Vicoveanca, de ce nu a îmbrăcat niciodată rochia de mireasă și ce are în celebra traisă și ce poartă mereu în ea, aflați “La cină”.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.