Sâmbătă seara, „La cină” aduce la masă un actor care nu mai are nevoie de introduceri — Iulian Postelnicu. Unul dintre cei mai puternici și versatili artiști ai momentului.
Pornim, firesc, de la mâncare — plăcere sau simplu combustibil? — și ajungem, pas cu pas, într-o poveste despre copilărie în comunism, orașe care te formează și drumuri care aproape te duc departe de tine.
De la Târgu Bujor și Focșani la București.
De la liceul de mate-info la scenă.
De la incertitudine la patru premii Gopo.
Vorbim despre roluri care rămân și roluri pe care le-ar refuza azi, despre morală în actorie și despre cât de mult te poate urmări un rol, mai ales atunci când un personaj controversat chiar a fost sursă de inspirație pentru un film.
„M-am cam crispat văzând cât de mare era puterea omului acolo în Moldova. (…) Din punctul meu de vedere, rolul negativ este mai convingător și potențialul în relația cu publicul este mai mare. „
Despre Plaha, fenomenul care a făcut senzație peste Prut, dar și în România, despre muncă, accent, disciplină și… subtitrare, uneori necesară.
„Am fost surprins de cuvântul ăsta “pachet”, la magazin; când am fost prima dată să cumpăr ceva și m-a întrebat doamna de la casă – și pachet?! Adică pungă, sacoșă, dar eu de unde să știu?! Si la un moment dat m-am întors, într-o pauză, în București, și la magazin aici am cerut pachet. „
Intrăm și în culise: cum ajunge feedbackul la un actor, dacă premiile sunt libertate sau presiune, și cum ar arăta scenariul propriei vieți — dramă, comedie sau tragicomedie?
„O persoană care nu are nicio umbră, n-are nicio zgârietură, e curată… e ca și cum te duci la cineva acasă și totul e curat, totul e frumos și zici că nu stă nimeni acolo – băi, dar voi nu mâncați, nu vă certați, nu locuiți aici?! Adică e ceva suspect!”
Dar dincolo de scenă, rămâne omul. Tatăl. Partenerul. Bărbatul care aleargă dimineața — nu pentru că trebuie, ci pentru că așa își ține echilibrul.
Și, ca de fiecare dată, finalul vine cu întrebări directe, fără plasă de siguranță: despre bani, politică, iubirea publicului, inteligența artificială și… bătrânețea în România.
O conversație sinceră, cu umor și fără ocolișuri.
Sâmbătă, „La cină” cu Iulian Postelnicu.
