La doar 31 de ani, intri în Guvern și ți se pune în brațe unul dintre cele mai grele portofolii: mediul. Nu e doar despre copaci și ape. E despre presiune, decizii care deranjează și un echilibru fragil între politică și viața privată.
„La cină”, stăm față în față cu Diana Buzoianu – ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. Un interviu care începe… simplu, cu mâncare și amintiri, și ajunge exact acolo unde contează: la alegeri, curaj și costuri personale.
„Eu îmi amintesc foarte bine dezbaterile pe care le aveam cu tataie și, deși niciodată nu eram 100% de acord pe punctele noastre de vedere, mă asculta, mă introducea cumva și m-a făcut să cred încă de mică… că părerea mea poate să aibă valoare.”
De la gustul copilăriei, separarea părinților și mesele din familia bunicilor, până la întrebările incomode ale prezentului: ce pierzi când intri în politică, cât te costă să rămâi fidel ideilor tale și dacă „noua generație” de politicieni e o promisiune sau o presiune.
„Să fii politician la bază e un lucru foarte demn, dacă îți iei în serios menirea asta”.
Vorbim despre frică, despre nedreptate, despre momentele în care simți greutatea funcției… și despre cum arată, de fapt, viața din spatele unei poziții publice.
„Eu până la un an, doi după facultate m-am îmbrăcat doar în blugi și doar în tricouri, spre disperarea mamei mele, care de fiecare dată mă mai întreba – dar nu ai vrea să-ți cumperi și o fustă, o rochie, orice…”
Un dialog viu, cu zâmbet și emoție, despre o generație care nu mai are răbdare să aștepte.
„Eu am o treabă de făcut, mă focusez pe asta; dacă-ți convine ce fac în timp ce sunt femeie tânăra, bine, dacă nu, nu-mi cer eu scuze că sunt femeie și sunt tânără. (…) În general, la replici mai misogine, dau imediat răspunsuri înapoi, nu prea le las netaxate. (…) Cred că nu există nici măcar o singură femeie care urmărește această emisiune și care nu știe că a trebuit să dovedească de două ori mai mult ca să primească aceeași recunoaștere ca alți colegi de-ai dumnealor. În oricare domeniu.”
Sâmbătă, „La cină”, un episod care nu e doar despre politică. E despre oameni.
