Duminica, 21 aprilie 1996. Sotii Elena Samburschi si Teodor Tacu, ambii de peste 60 de ani, au fost ucisi cu bestialitate, hăcuiți, in propria casa de un grup de 5 tineri. Batranilor le-au fost scosi ochii pentru ca nu cumva imaginea asasinilor sa le ramana pe retina. Silviu Daniel Vasiliu, Leon Zanfir, Octavian Bărcilă, Costel Mihale şi iubita lui, Camelia Ţepoi, toţi între 19 şi 21 de ani, au intrat în apartamentul bătrânilor pentru a-i jefui. Toţi cinci au fost prinşi în noaptea imediat următoare şi au primit condamnarea pe viaţă.
Am intalnit-o pe “viețașă”, singura femeie de la Targsor condamnata pe viata (la vremea aceea), in camera ei din zona de maxima siguranta.
I se spune Vulpita, o roscata cu multi pistrui. Mana criminala dar totusi de femeie se simte in ordinea din celula ei, camera pe care o imparte cu alte trei condamnate. Pe pat are zeci de carti si vreo doi papitoi de pluș tociti de vreme si de lacrimi.
– Am fost condamnata pentru complicitate la crima, nu cred ca mai sunt multe de spus…
Si plange pentru ca le-a produs suferinta si rusine celor dragi. O mustra constiinta si asta îi e cea mai crunta judecata.
Are deja 39 de ani, 19 petrecuti in inchisoare. Uneori, Cameliei Țepoi ii trece prin minte ca ar putea sa mai aiba o viata normala dupa ce iese, sa devina mama, dar se teme ca va fi dispretuita de propriul copil caruia ii va fi rusine cu mama lui. Plange!
Fata cu ochi albastri din fata mea a fost partașă la un dublu asasinat. Iar eu, incredibil, o tin strans de mana in timp ce-mi vorbeste. E o poveste cum n-am mai auzit care-mi stoarce rapid lacrimi de mila.
– Eu nu i-am atins, ci iubitul meu, Costel, care era ruda cu cei doi batrani. Tineam de 6! Eu am fost considerata vinovata pentru ca nu am chemat Politia. De ce nu am fugit? Puteam sa fac orice…
Iubitul ei, Costel, a fost ucis in puscarie, acum cativa ani, de un alt detinut.
Camelia a intrat in lumea faradelegii de bunavoie, desi provenea dintr-o familie buna. Citeste, munceste la croitoria inchisorii, coase goblenuri si se căieste amarnic in fata preotului de la Targsor. S-a resemnat!
Cameliei ii e teama de libertate, de judecata celorlalti… Dar tot asteapta ziua in care va afla ce e dincolo de zidurile inchisorii pentru ca spera sa fie eliberata conditionat dupa 20 de ani. Adica peste cateva luni.
“Am fost criminala, sunt, dar sigur nu voi mai fi!” – i-a spus Camelia Tapoi lui Cristi Tabara, intr-un interviu.
Am stat cateva ore cu ea si mi-a ramas in minte figura ei. De fiecare data cand mi-o amintesc, ma cuprinde o tristete sora cu a ei, a fetei care si-a distrus viata intr-o zi nenorocita cand a iesit cu iubitul la spart de case si au gasit locatarii acasa.
Ma intreb si acum daca fata m-a pacalit cu lacrimile si vocea ei educata sau chiar e pregatita sa fie redata societatii si sa traiasca o viata normala, chiar daca plina de remuscari, in afara gratiilor. Merita a doua sansa?
Femeia a stat 19 ani in puscarie pt o ticalosie pe care a comis-o cand era o tanara fara minte. Nu e o scuza, dar cred ca a platit lipsa ei de reactie de atunci.
In orasul meu cunosc cazul unui preot care a condus beat si a calcat pe trecerea de pietoni o femeie, care a murit din cauza accidentului. A fost condamnat la inchisoare cu suspendare. A ajuns la puscarie doi ani mai tarziu cand tot baut a intrat cu masina in semaforul din fata unei biserici. Era recidivist, deja, nu a mai scapat. A omorat o femeie, a aratat cat i-a pasat si cat a regretat, conducand, din nou, sub influenta alcoolului şi tot nu va sta 19 ani in puscarie, cat a stat fata asta.
Da, cred ca merita o a doua sansa.
Warning: Use of undefined constant ckrating_display_karma - assumed 'ckrating_display_karma' (this will throw an Error in a future version of PHP) in /home/petreanu/public_html/ionelanastase.ro/wp-content/themes/ionela/include/comments.php on line 65
poate ca o merita… preotul inchisoarii, cu care am stat de vorba, baga mana+n foc ca e pregatita sa inceapa o noua viata afara.
dar va reusi, oare, sa traiasca normal cu o asemnea poveste in spate?
Da, categoric ca merita o a doua sansa! D.p.v. filozofic, oricine merita o a doua sansa! Mai concret insa, preotul (care sper ca e si duhovnicul femeii) si psihologul inchisorii, ar fi cei mai indreptatiti sa se pronunte. Intrebandu-te daca ea poate “sa traiasca o viata normala”, tu intrebi de fapt, indirect, daca ea ar mai fi in stare acum, sa comita o fapta asemanatoare aceleia pentru care a fost inchisa. Dar tu si eu si noi toti, nu ne intrebam ce putem face noi pentru ea! Sau ne intrebam, dar ramanem la stadiul asta, interogativ… Efectiv nu stiu daca sunt programe de reintegrare pentru persoane ca ea. Banuiesc ca sunt, dar ma intreb cat de eficiente pot fi, in conditiile in care programele educationale pentru persoane normale, lasa atat de mult de dorit? Singura, nu cred ca poate reusi, oricata determinare si oricata vointa ar fi strans in cei 19-20 de ani de inchisoare (daca a facut-o)! Pentru ca jungla de afara are infinit mai multe provocari decat cea din inchisoare…
Nu merita nicio sansa. Este dubla crima. Odata iesita din puscarie, va comite alta crima . Este o minte bolnava !