Şi bărbaţii primesc mărţişoare

Când eram mică, tata venea acasă, la început de primăvară, cu o sacoşă de mărţişoare şi cu pieptul jachetei plin. Era ceva firesc pentru mine, atunci; aşa se întâmpla an de an, spre fericirea mea de copil. Tatăl meu lucra, pe atunci, maistru la o fabrică de confecţii din Vaslui. Era tânăr şi arătos şi era înconjurat zilnic de sute de femei. El, bărbatul, era şeful femeilor şi doamnele se străduiau să-i intre în graţii de 1 Martie. Apoi, de 8 Martie, tata era în încurcătură pentru că trebuia să ofere şi el flori şi multe erau doamnele şi domnisoarele care îi erau colege. Se destabiliza bugetul familiei.1 martie

Ne-am mutat pe la începutul anilor ’80 la Călăraşi pentru că tata îşi schimbase locul de muncă, iar familia l-a urmat. N-a mai venit acasă în martie cu multe mărţişoare. Atunci am înţeles că era o tradiţie doar în Moldova. Nu ştiu dacă s-a păstrat.

Azi eu sunt cea care primeşte mărţişoare multe. Îi duc şi tatei unul. Că să meragă tradiţia mai departe!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.