Păţanie în faţa unui bancomat BCR

In lipsă de cash, mi-am mişcat fizicul la unul dintre bancomatele BCR de la Casa Presei. Cu gândul la “dulcele” care mă aştepta la chioşc şi la Brifcor-ul mult râvnit suc, am vârât cardul în bancomat fără să citesc ce scria pe ecran. Beculeţul verde era, de fapt, garanţia ca aparatul era în stare de functionare.
Numa’ ca n-a fost chiar asa. Ecranul bancomatului afişa ceva indescriptibil, cam ca atunci cand se intrerupea emisia TVR-ului pe vremuri: purici şi dungi, nimic lizibil.
Am dat CANCEL, nimic! Am mai dat o data CANCEL cu forţa cu care scriam la maşina de scris atunci cand m-am angajat. Tot nimic! Bancomatul tinea cu dinţii de cartonasul meu cu bani.
Uşor panicată, am apelat numărul de urgenţă trecut, pentru netoţii ca mine, pe o hârtie albă lipită pe aparat.
Ţâââââââr! Apelul dvs este foarte important pentru noi… bla, bla, bla!
– Bună ziua! Numele meu este … (tare rău îmi pare că nu l-am reţinut) Cu ce vă pot fi de folos?
Îi explic fetei ce neatentă am fost, ce rău îmi pare şi o rog să mă scoată din necaz!
– Îmi puteţi spune la ce bancomat sunteţi?
– La Casa Presei.
– Ce stradă?
– Ştiţi, Piaţa Presei… (in gând numai pentru mine: Casa Presei, Bucureşti, România, Sud-Estul României) Este imposibil să n-o ştiţi…
– Dar cum se numeşte strada?
– Nu are un nume. E considerată parcare şi străzile sunt alei fără nume. (ştiam asta în urma unui accident stupid pe care l-am făcut acolo)
– Dar un număr al străzii puteţi să-mi daţi?
– Nu vă pot da, pentru că nu ştiu…
– Nu este o adresă pe aparat?
– Nu scrie nimic de genul ăsta!
card În timpul discuţiei, recunosc, apăsam tasta CANCEL în disperare. La un moment dat, ţuşti!, cardul a ieşit! I-am mulţumit aparatului în gând pentru bunăvoinţa de a mă scapa de (poate) ore state în fata bancomatului şi m-am mutat la celălalt aparat al BCR-ului din zonă, continuînd discuţia la telefon cu duduia “cutare”. Din politeţe!
– Domnişoară, am rezolvat problema. Am recuperat cardul, dar luaţi apelul meu ca pe-o reclamaţie – aveţi o problemă cu unul dintre bancomatele de la Casa Presei!
– Nu puteţi să-mi citiţi numărul aparatului?
– Nu, pentru că am plecat de acolo!
– Şi nu puteţi să vă întoarceţi?!
Nu vă spun ce am răspuns. Poate veţi afla vreodată, mai ales că astfel de convorbiri sunt înregistrate! 🙂

1 comentariu

  1. Dvs trebuie să înţelegeţi că în România, clienţii nu au voie, sub nici o formă să se gîndească măcar să şicaneze băncile . . .

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.