Intrarea în oraşul Călăraşi, orasul in care am crescut, pare desprinsă din filme de groază. Fală a epocii de aur, combinatul siderurgic de aici – o ambiţie comunistă, este azi un morman de betoane. Fierul a fost de multă vreme furat şi vândut. Echipe bine organizate ciugulesc din rămăşiţele siderurgiei lăsate în urmă de afaceriştii […]
Era în vara anului 2006. Trupul neînsufletit al prinţului Carol Mircea Grigore (fiul lui Carol al II-lea), după ce a stat vreo 8 ani prin nişte frigidere pe la Londra, a fost adus în ţară pentru a fi înmormant la Cozia. Iata-ma la aeroport, unde trebuia să fac un material despre repatriere. Un fleac! Numai […]
pregătirea şi elanul sunt foarte importante! asta-i roata! satisfacţie la final! încă o dată ca să demonstrăm că nu a fost doar o întâmplare! 🙂
– Iti dai decât blugii jos şi cizmulitele, îmi zice angajata de la salonul de masaj, cu un zambet profi întipărit pe faţa vizibil întreţinută. Dacă nu pocea oleacă graiul românesc, n-as fi simţit că-s într-un salon de înfrumusetare*. În salon sunt câteva paturi. 6 la număr. Cu timiditate de copil crescut în provincie, mă aşez pe pătuţul indicat […]
– E multă lume la Roma în perioada asta, nu-i asa?!, îl întreb, aproape retoric, pe taximetristul care ne duce, pe mine şi pe colegul meu, catre hotel, după o zi de muncă la Vatican. – Sunt sute de mii de turişti veniţi pentru Beatificare, îmi zice el – un bărbat care nu trece de 40 […]
cine e barbatul din imaginea alaturata? hai, sa va vad… elemente de ajutor: este un important om de afaceri, are 76 de ani si este italian. rudele si colegii n-au voie sa raspunda!:)
* Asa induiosare n-am mai trait pana acum la munca. La beatificare, in Piata San Pietro, a reactionat si ultimul firicel de par de pe corpul meu. Nu-s evlavioasa din nascare si prietenii stiu asta, dar acolo am simtit atata emotie ca mama ar fi mandra daca ar sti-o! Dezvelirea portretului lui Karol Wojtyla pe frontispiciul basilicii de la […]
