O petrecere de pomină

Ştiam atât: că merg acolo să petrec (niciodată nu spun NU!), că trebuie să mă îmbrac în negru sau alb (am ales negru), ca nu trebuie să pun întrebări (m-am stăpânit cu mare greutate, ma ştiţi doar!) şi văzusem pe twitter un hashtag (#ziuaz) care m-a cam scos din minţi vreo două zile. A, şi mai ştiam că invitaţia îmi era adresată doar mie. (noroc că stăpânul inimii e blogger cu vechime şi se găşeşte mereu cineva să-l invite, aşa că am mers cu perechea! la ce tocuri aveam, imi era destul de dificil să mă ţin pe propriile-mi picioare pe vremea asta)

Când am ajuns acolo, am fost surprinsă să constat că, de fapt, erau 5 petreceri (poze) cu teme bine definite: prinţesele anilor ’60, twitter-iştii flower power, iubitorii de afro disco, clasicii în alb şi negru (eu aici am fost invitată. Multumesc, Manafu!) şi nişte roackeri de soi.

Mare mi-a fost mirarea să văd zeci de oameni în toată firea (peste o sută, cred!) costumaţi ca-n videoclipurile anilor ’60, ’80 ori 2000. Nu pun la socoteală perucile, pălăriile, cravatele, machiajul, ochelarii ori mănuşile cochete. le numesc doar cool.

Toate aceste petreceri au fost dedicate unei lansări: zonga – o aplicaţie lansată de trilulilu care îţi dă muzică pe alese şi pe săturate! Doar 500 de oameni au acces acum la zonga acum (da!, puteţi să mă invidiaţi), pentru că lansarea oficială va fi în aprilie. Am revăzut prieteni vechi, am cunoscut oameni noi, am băut suc de portocale cu 50% pulpă şi am ascultat muzică din tinereţea mea.

Am şi ceva de reproşat organizatorilor: data viitoare, faceţi să fie vineri! 🙂

Ştiţi ceva? Dacă mă mai chemaţi, eu mai vin! Promit!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.