Una dintre cele mai dinamice prezențe “La cină”, Ioana Ginghină își povestește viața, cu bune și rele, cu zâmbetul pe buze.
Relaxată, sinceră, veselă, actrița vorbește despre vremea copilăriei – “într-o zi, mi s-a părut mie genial să fac niște comori. Și le-am zis copiilor din fața blocului că ar fi frumos să luăm toate bijuteriile părinților și să le îngropăm”, dar și despre când e momentul potrivit pentru marea dragoste, de ce și-a dorit foarte mult să facă teatru și de ce joacă in seriale tv.
“Personajele negative sunt sarea și piperul unui text, unei piese de teatru, unui serial; adică… dacă n-ar fi ei, negativii, antagoniștii, nu s-ar întâmpla nimic, nu ne-am mai uita la nimic. (…) Sunt foarte puțini actori care poa’ să traiască bine din meseria lor. ”
Începuturile poveștilor de dragoste trăite, momentele de suferință, depresia, munca în preajma copiilor, dar și startul în lumea teatrului, toate sunt rememorate “La cină”.
“Nu făceam nimic, eram o ondină frumoasă, pe scenă, cu niște năvoade pe mine și mai făceam câte un dans… Dar faptul că eu eram acolo cu Pintea, cu Albulescu… Mi se părea, la propriu, că l-am prins pe Dumnzeu de un picior.”
