“La balet, am fost foarte dezamăgită că n-am putut continua, dar eram foarte înaltă și mi s-a spus – n-o să-ți găsești partener. (…) Visam să fiu prințesă. (…) Era o poezie în verile acelea de la Mangalia, care acum nu mai este… (…) Eram în ultimul an de liceu, urma să dau la facultate, iar ultimul lucru pe care mi-l doream pe agendă era acest concurs de frumusețe”
O asculți cu plăcere și pentru că este specialist în comunicare, dar și pentru că poveștile sunt mereu frumoase. Corina Bârlădeanu, femeia care conduce una dintre cele mai longevive agenții de comunicare din România, vorbește, “La cină”, despre viața și profesia ei.
“După pandemie încoace, constat un trend care, cumva, mă îngrijorează; acela de – haide să vindem, nu mai contează ce se întâmplă mâine, haide să promovam acum, să apară rezultatele și pe urmă mai vedem noi. (…) Mi-e dor de momentele acelea de tihnă, când, pur și simplu, nu aveam telefonul cu noi, în care, pur și simplu, era liniște. “
Corina vorbește, de asemenea, despre acei oameni cărora nu le-ar face niciodată imagine, chiar dacă plătesc bine, despre crizele din comunicare și despre ce îți trebuie ca să devii un bun comunicator, dar vorbește și despre aportul femeilor în lumea afacerilor, despre principalele trăsături pe care un lider femeie le aduce într-o companie.
“Eu cred că drumul nostru, al femeilor în business, este acela de a aduce acea judecată sănătoasă și blândă asupra lucrurilor”
De ce a vrut mereu să fie cetățean al lumii, dacă ajută chipul frumos în viață, ce pasiuni de taină are și care sunt idealurile pe care și le-a clădit, în timp, în afara carierei, cum arată un weekend în familie, alături de cei doi băieți ai săi și ce-și dorește pentru o Românie mai frumoasă și mai atractivă, aflăm “La cină”.
“Între business și copii, uneori, e greu să tragi aer în piept și să apari în cea mai bună formă. (…) Mi-aș dori un turism de calitate în București; mi-aș dori să vină oameni cu mulți bani care să cheltuie bani pe vinurile noastre, pe restaurantele noi și bune care au apărut. (…) De ce să gândim noi rău despre noi? Nu ne avantajează sub nicio formă această atitudine.”
