Drogurile din spatele blocului, substanțele care omoară elevi (II)

Când am ajuns “după blocuri” era trecut de ora pranzului. L-am zărit de la distanță și l-am salutat ca pe un prieten vechi, fluturând energic o mână-n aer. M-am apropiat încet ca să nu-l sperii și să-l îndepărtez. Purta o șapcă neagră și haine de culori închise. Era un tip cool!

Voiam să-l văd de aproape și să stam de vorbă. Când mai aveam doar trei pași, mi-am dat seama că l-am confundat: nu era el, minorul cu care purtasem cu o zi în urmă un dialog.

(foto: feminis.ro)

Era un altul. Să-i zicem… Mihai. Un adolescent, major de puțină vreme!

Întâmplarea, și doar întâmplarea, a făcut ca eu să-l cunosc. Nu ne-am dat întâlnire, era acolo pur și simplu la ora la care eu am avut curiozitatea să văd “locul faptei”. Locul unde se strâng în găști și consumă etnobotanice. Un spațiu dintre două blocuri, cu copaci mulți și înalți care-i mai feresc de privitorii indiscreți, un loc ideal pentru nebunia adolescenței lor: drogurile care-i omoară. Un teren cunoscut polițiștilor, în imediata apropiere, ce ironie, a sediului Antidrog.

I-am spus că a fost o confuzie în mintea mea, dar că îl știu și pe el, l-am văzut într-un filmuleț pe internet. L-am întrebat dacă vrea să stăm puțin de vorbă și dacă știe cine sunt.  “Sincer?! Pe dumneavoastră vă recunosc de pe facebook”, mi-a răspuns, simplu, Mihai.

Așadar… știa că eu sunt cea care a publicat filmulețele cu ei, știa că eu sunt cea care a stat de vorbă și cu un alt camarad de fumuri tari și nu a fugit. A rămas încremenit locului și m-a privit îndrăzneț.

Aveam în față un băiat înalt, cu o privire ageră izvorâtă din niște ochi mari, frumoși, cu gene lungi, arcuite. Când i-am spus că e un băiat arătos s-a fâstâcit ca la prima întâlnire și a mulțumit politicos.

Azi nu fumase nimic și arăta ca un adolescent oarecare. Un adolescent curat, destul de îngrijit, dispus să-mi spună ce voiam să aflu, poate fix sub privirea dealerilor despre care am aflat că-i sunt vecini și amici din copilărie. Nu se teme! Nu are de ce! Ei sunt toți prieteni, au crescut împreună, “se au foarte bine” și nu o să-i dea niciodată în vileag! În zadar au încercat, de-a lungul anilor, mai mulți părinți, jurnaliști sau vecini să rupă strania legătură dintre ei. Este secretul care, odată devoalat, îi va lăsa fără plăcerea zilnică.

Despre polițiști, Mihai spune că “știu totul de ani de zile” și mă trimite să-i întreb pe ei de ce nu acționează, dar, smecherește scapă câteva vorbe pe care le-am mai auzit la precedentul interlocutor. “Poliția îi știe pe cei care distribuie și primește foarte mulți bani. Poliția din 2017 e coruptă!”

Ar putea să facă aceeași chestie care i s-a întâmplat și lui: să-i filmeze pe polițiști când intră la dealeri! Dar nu vrea! Sper că bravează și e doar un puști teribilist. Sau… eu sunt, în continuare, naivă.

Consumă etnobotanice “de plăcere” de aproape doi ani, din ziua în care s-a lăsat de școală pentru droguri. Un drog care-i distruge mintea zi de zi, dar el spune că “nu are nimic, depinde de organismul fiecăruia”.

Mihai provine dintr-o familie destrămată, fără prea multe venituri și, totuși, face rost de 25 de lei zilnic ca să-și ia “doza de plăcere” care vine din Olanda. Pentru că “se descurcă”.

A ajuns și la Poliție de câteva ori, dar nu a rostit numele dealerului. Iar consumul nu este incriminat la noi în țară, așa că… a ajuns iar și iar în spatele blocului. “Dacă ei nu fac nimic, eu de ce aș face ceva?!”

E confuz. Ar vrea și nu ar vrea ajutorul cuiva…

Nu am fost singură “în spatele blocului”, ci însoțită de un oficial care s-a arătat îngrijorat de soarta unor copii care astăzi par pierduți… Și a promis ajutor!

1 comentariu

  1. Drogurile care omoara elevii? Te referi la cannabis-ul fumat de cel de dinainte, din interviu? Fiindca, conform statistiilor, ai mai multe sanse sa fii omorat de un extraterestru decat de o supradoza de tigari facute cu iarba. Daca asta e problema dezbatuta aici, atunci cred ca e o problema de clasificiare a substantelor interzise si ce pericole implica fiecare cu riscuri si cum pot fi prevenite. Ar fi o discutie mult mai interesanta pentru cititori decat can-can-uri extraordinare despre cum etnobotanicele omoara elevii in spatele blocurilor. Consumul de cannabis nu e rupt din videoclipurile cu BUG Mafia sau La Familia, prin Pantelimon si Salajan, cum ti le imaginai in ’94. Azi lumea fumeaza si consuma in cluburi, la concerte, in parc, la munca, manageri, team leaderi, avocati sau directori de companii. Nu e o regula si nu cred ca CINE fumeaza si UNDE e de fapt problema ci daca sunt informati despre ceea ce au in mana sau trag in plamani sau inghit, daca stiu lal ce riscuri se supun si ce contin lucrurile alea.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.